Si te-ai gandit sa pleci. M-ai lasat singura pentru ca eu sunt vinovata. Stiam ca nu va dura la nesfarsit , nimic nu dureaza… Dar n-am simtit niciodata ca-i atat de aproape. Ei bine , acum ai iesit si ai inchis si usa dupa tine. Ai avut tu grija sa incui si cele 3 lacate din argint. Iar eu? Ce pot sa fac? Nimic… doar sa-ti spun ca-mi pare rau , inca o data.
- Si pleci asa?
- Stii ca esti vinovata , doar ca nu vrei sa recunosti. Niciodata n-ai vrut.
- Ei bine , da. Sunt vinovata. Pentru ca te iubesc… Si pentru ca sunt o fraiera? O oarba.. Inca nu m-ai invatat ce-i viata , inca nu m-ai invatat cum e sa fiu la adapost.. Inca nu stiu sa traiesc fara tine…
- Stii ce? Acum nu-mi mai pasa…Esti libera sa faci ce vrei..
Si ai trantit usa , cortina a cazut , ultimul act e la final. Din prima jumatate a salii aud aplauze… Din spate, in schimb , disting rasul ironic.. Rasul ei. Ai facut-o fericita. Aplauze!




